duminică, 19 februarie 2012

Cand sa ating stelele mi-au explodat printre degete si m-am umplut de praf

Asa se explica de ce tot la ce am aspirat candva nu mai are acum nici o valoare. Am crezut ca de la o varsta incolo lucrurile incep sa se limpezeasca, ca maturitatea isi intra in drepturi pe negandite si ca tot ce zboara nu se mai mananca asa cum se intampla pana mai deunazi. Gresit.
Am lasat scrisul o perioada crezand ca e mai bine sa ma ocup cu traitul, asa s-a mai spulberat un an in urma mea si nu stiu pe unde.
Si ce daca ne inghite timpul ca pe niste neputinciosi, noi suntem niste nemuritori, nu?

2 comentarii:

Anonim spunea...

Maturitatea reprezinta un numar de lovituri pe care le primeste un om de la viata. A nu se confunda cu intelepciunea.
Cel mai bine este sa ajungi intelept dar sa ramai tinar la interior.

Anonim spunea...

Pt a fi matura respecta-te in primul rand pe tine,asa vei obtine si reciproca.Nu spulbera tineretea, tine-o cat mai mult,vei deveni nemuritoare.